Eternitate

Stie cineva, infinitul este etern ?
Oare cum o curge timpul infinitului ?
Viata se scurge tot banal avand un scop peren,
Din zori si pan` la vremea asfintitului ?

Terifianta este si singularitatea eternitatii
Gaura de vierme post - existentiala
Ne amageste prin teribila arma a subtilitatii
Spre a Nirvanei plasa abisala.

Eternitatea post-existentiala...
Cutuma perfecta si implacabila a sortii
Nici pe departe destinatia finala
Cu soarele nevinovat pe casa mortii.

Eternitate, existenta atemporala
Fara orizont si nemateriala
Frustrant de neutra, non-marginala
Vesinica ideala !

Eternitate, iar noi suntem minusculi, particule, atomi
Propriei noastre gandiri si constiinte suntem acun noi din pacate robi
Ne certam pueril pe valoarea noastra, adica cativa roni
Vrem sa cuprindem orizontul, daca se poate, cu ale noastre maini....

Eternitate, prin moarte primim o noua viata
Moartea joaca in fapt rol de paravan
Far` de ea, soarta noastra n-ar avea nici o relevanta
Iar totul ar fi in van....