Ma imbarc pe nava cea veche a constiintei mele
Cu catarge subrede, fara carmaci si-aproape fara vele
Am la mine un sextant, iar noaptea dupa stele
Spre necunoscut ma-ndrept, spre iubiri de basm, spre ele
Spre necunoscut ma-ndrept, spre iubiri de basm, spre ele
Ganduri sirag ma lovesc neancetat, nu pot nicicum scapa de ele
Nici o iesire nu gasesc, iar lanturile-s asa grele...
Nu dau iubirea mea nicicand pe trei zabrele...
In inchisoarea propriului necunoscut stau eu acum inchis
Cu sase lacate imi sta inchisa usa
Stau uneori si ma gandesc oare sunt aici sau in abis
Imi admir neincetat cenusa
Imi admir neincetat cenusa
Propriul foc m-a mistuit pana la ultimul proton
Nu se mai poate efectua acum fuziunea in atom
Totu-i aiurea.....
Cu sase lacate imi sta inchisa usa
Prizonier al ielelor sunt, si fara judecata
Doar inima se strecura dincolo de paza cea ostila de la poarta
Ce tradatoare necurata !
Stau uneori si ma gandesc, oare sunt aici sau in abis ?
Spre necunoscutul cel de acum vreau eu sa evadez, sau spre necunoscutul cel abis ?
Sau spre necunoscutul vis....
Doar spre necunoscutul vis.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu