Incerc din rasputeri sa prind din urma cuvintele ce par a curge
Pe hartia dalba, gandurile mi se impletesc intr-o neasfarsita salba
Din profunda cadere in absurd nimic nu ma mai poate smulge
Pierdut mi-s pe-a gandului petala.
Ratacitor, ma adancesc in ale literelor imposibil labirint
In acest veritabil duel implacabil, mi-e imposibil sa mai simt
Inghesuit in meandrele muzei, incerc sa ma strecor undeva dincolo de timp
Caut o mangaiere, imi caut un alint.
Cuvinte alandala astern pe hartie
Inima dicteaza uneori fara macar sa stie
Ca dogmele aici dau tonul, totu-i sine die
Dogmele conduc pixul singur pe hartie
Gandurile au luat-o razna, controlul a devenit o utopie
Creierul meu pare a apatine de o alta galaxie
Tardiv, ce-a mai ramas intreg din mintea mea, cauta o scapare
Si fara sa-mi dau seama, letargias capata o de nedorit intruchipare
Cuvinte alandala, precum si-n rafturile gandurilor mele
N-am zei cui sa ma inchin, prea tari dogmele mele
Purtat de vand pe valuri, fara de rame
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu